Muntele Șatra Pintii

Cu o altitudine de 1041 m și ieșit ca un pinten din aliniamentul Munților Lăpușului, Muntele Șatra Pintii poate fi văzut de la zeci de kilometri distanță. Forma sa întunecată, trapezoidală, cu alură de trunchi de piramidă ori de vechi ziggurat, pare a nu fi una naturală, dând impresia a fost zidit, mai ales că arată la fel, ori din ce parte l-ai privi. Geologii însă știu că acesta este o formațiune geologică de origine vulcanică, mai precis un neck.

Pe munte se află și un aven interesant, de peste 30 m adâncime, Avenul din Custura Șetrii, iar în apropiere, Peștera Pintii, scurtă, dar interesantă.  Astfel, unii cred că pe Muntele Sfânt al Lăpușului ar fi trăit cândva sihaștri, care-și aveau sălașul în această peșteră, iar alții spun că grota ar fi fost loc de cult încă de pe vremea dacilor liberi, aici adăpostindu-se preoții lor. 

Dar, încă și mai important, se zice că într-o tainiță din acea peșteră și-ar fi ascuns comorile renumitul haiduc Pintea Viteazul (1670-1703), legând-o, însă, cu blestem. Astfel, continuarea secretă a acesteia s-ar deschide doar o dată pe an, în noaptea de Înviere, dar cel care intră în ea poate ieși înapoi afară doar după un an... Pe platoul Șatrei se află și Fântâna Pintii, a cărei apă se făcea, demult și din când în când ”ca untul”, moment în care putea vindeca orice boală, susțin bătrânii locului.

Pe Muntele Șatra se zice că a existat, din vremuri imemorabile și până în secolul al XVIII-lea, o mănăstire de călugări. Aceasta a fost rezidită după 1990, prin strădania preotului Ioan Cozma, care și-a urmat viziunile apărute noapte de noapte, conform cărora se ridica din patul său și zbura spre munte, unde înălța mănăstire cu ziduri de cetate. Au mai fost și alte vise prevestitoare: Filip Teodor din Stoiceni, a visat, pe când era prizonier în Siberia, că se va întoarce la Șatra, unde se va ridica o mănăstire, iar o femeie din același sat, numită Anica, visase chiar înainte de a muri că în curând se va înălța o mănăstire pe Muntele Sfânt, în vis apărându-i chiar și întemeietorul acesteia, Ioan Cozma. Azi, mănăstirea este viețuită de o obște de maici.

Pe platoul superior de află Schitul Șatra (ori Șătrița), ridicat în 1996 și azi părăsit, unde ctitorul a interzis accesul femeilor sub jurământ și blestem (precum la Muntele Athos) și unde pe un indicator scrie că acolo este permis doar accesul bărbaților. 

Trebuie știut, însă, că această regulă nu este canonică, doar ierarhul locului putând emite o asemenea interdicție, ceea ce nu s-a făcut. În prezent, singura mănăstire românească care urmează rânduielile athoniene este cea de la Frăsinei, din județul Vâlcea, unde s-a dat avaton (lege-hotărâre eclesiastică de interzicere a accesului femeilor) în anul 1867.

Totuși, încărcat de mistere și de spiritualitate, muntele Șatra Pintii rămâne, oricum, un Munte Athos al Țării Lăpușului.